Cimitirul Animalelor - Stephen King

Descriere Coperta

Ar putea Stephen King să scrie o poveste care să-l sperie chiar şi pe el însuşi? Să-l sperie într-un asemenea hal încât să-i fie frică să o scrie până la sfârşit? Cimitirul animalelor pare să fie chiar această poveste.


Tu, cititorule, eşti atât de înspăimântat, încât nu ai dori să continui lectura, dar cartea nu poate fi lăsată din mână. Şi nu poţi să renunţi pentru că este vorba despre tine, despre secretele tale bine ascunse!


„Dorinţa de a înşela moartea este ciudată şi extrem de serioasă în acelaşi timp. Mulţi cred că viaţa începe de abia după intrarea în Împărăţia Domnului. Şi probabil că pentru ei aşa şi este. Atunci, de ce să-ţi pui problema să aduci pe cineva înapoi? Alţii se întreabă la fel de serios ce este dincolo. Şi dacă există un «după moarte». Oricum, atunci când eşti confruntat cu moartea unei fiinţe dragi, vrei, la rândul tău, să înfrunţi moartea, să o păcăleşti. Ai fi însă în stare să faci tot ceea ce face Louis Creed? Sunt sigur că da, iar acest lucru mă înspăimântă..."

Stephen King

Parere Personala

Insfarsit am terminat si cartea asta de citit!!! Acum nu mai am nici o scuza ma apuc de Enigma Otiliei.

Lucrurile stau in felul urmator:

Cartea asta este absolut geniala, iubesc cum scrie Stephen King...acum probabil va intrebati de ce dracu mi-a luat atat sa o citesc, ei bine chiar si cu toate activitatile mele, are doar 400 de pagini nu 1000....dar ce sa fac ....chiar nu mai pot citi mult din cauza oboselii, de fiecare data cand pun mana pe o carte ma fura somnul si lucrul asta e super frustrant :((( 

Despre carte nu am decat chestii bune de spus....

Este scrisa perfect, te face sa anticipezi ceea ce o sa intaple, personajele sunt foarte bine conturate, sfarsitul este reusit, nu cred ca puteam avea parte de unul mai bun.

Este interesanta ideea transmisa de carte...dorinta si nevoia omului de a insela moartea, de a prelungii viata celor dragi, incapacitatea acceptarii mortii, ideea ca orice are un pret, niciodata nu te poti intoarce inapoi la ceea ce a fost inainte.....

Marturisesc din nou ca nu m-am speriat, dar oricum este geniala ideea cu cimitirul si modul in care este descris si faptul ca este imprevizibila, eu personal nu ma asteptam la unele lucruri din partea acestei carti.....

Per total, daca vreti sa mai iesiti din sfera romanelor "horror" cu vampiri sau varcolaci sau alte vietari de astea va recomand aceasta carte sau oricare alta scrisa de Stephen....desi nu mai are atmosfera adolescentina plina de efervescenta, usor de digerat, care nu cere prea multa atentie a romanelora mentionate mai sus, cred ca va vor satisface nevoile de fenomene paranormale. Eu am decis sa ma las de lecturile astea fantasy, cel putin pentru o perioada.....poate ca voi mai citi din cand in cand dar nu asa des, am realizata ca sunt mult mai multe carti de citit cu subiecte mai inedite, asa ca in urmatoarele luni veti auzi de la mine despre altfel de carti, decat cele prezentate in mod normal pe acest blog :*

P.S. Cred ca voi urmarii si filmul....sper sa fie macar la jumatatea cartii

Citate

"Louis ridica privirea. Se aflau intr-o poiana naturala. Probabil ca acest fapt explica si calitatea deosebita a ierbii; razele soarelui puteau patrunde pana la ea.[...]

Inspre centru, mormintele animalelor erau tot mai vechi;puteau fi citite din ce in ce mai putine inscriptii, insa cele ramase descifrabile degajau aroma aspra a trecutui. Aici se afla TRIXIE, OMORATA PE SOSEA, 15 SEPT. 1968"

"-Cum te descurci cu bicicleta, sefu?

Ridica jucaria asamblata.

-Ta-daaa!

Rachel arata spre punga in care se mai aflau inca vreo trei sau patru repere din plastic.

-Da' alea ce sunt?

-Piese de schimb, surase vinovat Louis.

-Roaga-te la Dumnezeu sa fie piese de schimb. Ca altfel ticaloasa aia mica o sa isi franga gatul."
Muzica

Aceasta melodie a fost pomenita pe parcursul cartii si chiar se potriveste cu tema ei.

Hobbitul, o calatorie neasteptata - J.R.R. Tolkien

Descriere

Aceasta este povestea despre cum un Baggins a avut o aventura si s-a trezit ca face si zice lucruri cu totul si cu totul neasteptate... Bilbo Baggins este un hobbit care se bucura de o viata confortabila, lipsita de mari ambitii si care arareori face drumuri mai lungi decat cele pana in camara lui. Viata lui calma este deranjata de aparitia vrajitorului Gandalf si a treisprezece gnomi. Acestia vor sa-l ia cu ei intr-o aventura "intr-acolo si din nou inapoi", caci au un plan cum sa fure comoara lui Smaug, un dragon urias si extrem de periculos... Preludiu la trilogia "Stapanul Inelelor", "Hobbitul" s-a vandut in milioane de exemplare de la publicarea sa in 1937, devenind una dintre cele mai indragite si iubite carti ale secolului XX. "O capodopera fara cusur" The Times

Parere personala

Este adevarat ca nu am citit seria Stapanul Inelelor, nu este nici o tragedie, actiunea petrecandu-se inainte de aceasta serie.

Mie mi-a placut foarte mult filmul si am primit cadou de Craciun aceasta carte, asa ca am decis sa ma apuc de ea cum am primit-o. 

Adevarul e ca mi-a luat o luna sa citesc aceasta carte si imi e rusine de asta, cred ca e clar pentru toata lumea ca nu o sa imi ating scopul de a citii cele 100 de carti, asa ca am decis sa nu ma mai gandesc la asta ci la faptul ca trebuie sa citesc cat mai mult.

Recomand aceasta carte pentru momentele alea cand ai chef de ceva usor, fara implicare emotionala, fara drama, fara dragoste sau alte chestii de astea. 

Mi-a placut foarte mult cum este scrisa, intr-un mod atat de placut si prietenos, pacat ca nu am fost in stare sa o termin mai repede, am fost foarte ocupata cu scoala.  Cred ca o sa citesc si Stapanul Inelelor in cursul acestui an......

Dar am decis sa nu mai cumpar carti pana nu termin ce am de citit pana acum, deci o sa incerc sa stau cat mai departe de reduceri, targuri si librarii online....
Stiu ca am palavragit aiurea, dar aveti incredere in mine, cartea asta este potrivita pentru a te relaxa si a iti odihnii creierii dupa multe carti pline de sentimentalism si emotii.

Citate
"Intr-o vizuina in pamant traia pdata un hobbit. Nu era o vizuina urata, murdara , jegoasa, plina de ramasite de viermi si duhnind a mocirla. Si nici o vizuina nisipoasa, uscata, goala, in care sa nu ai pe ce sa te asezi sau pe ce sa-ti pui blidul cu mancare : era o vizuina de hobbit, cu alte cuvinte - dichisita."
""-De ce, vai! de ce mi-oi fi parasit eu vizuina mea de hobbit, se vaita domnul Baggins, hurducanandu-se pe spinarea lui Bambur.
-De ce,vai de ce oi fi luat eu un nenorocit si amarat de hobbit intr-o cautare de comori!"

Recenzie-Anna si sarutul frantuzesc de Stephanie Perkins

Anna,protagonista acestui roman traieste intr-o lume americaneasca,imediat ce ajunge in Paris, plina de suspiciuni si intrebari de genul "Oare vor rade de mine?";"Oare ar fi ciudat daca...";"Ce vor spune francezii daca..." etc.Gandul ca nu se va integra niciodata intr-o lume pariziana ca aceea i se stinge usor odata cu aparitia acestei persoane.Va incita?:))) Aceasta persoana extrem de interesanta se numeste Etienne St. Clair.Eu una m-am topit numai la auzul numelui care este asa de tipic Parisului,e plin de caldura si mister.Etienne o ajuta pe Anna sa se integreze si sa isi goleasca mintea de suspiciuni,dar,ca in fiecare roman de dragoste superb trebuie sa se indragosteasca unul de celalalt. Doar ca vedeti voi,nu este asa simplu.Etienne are iubita,Anna abia asteapta vacanta de iarna pentru a se vedea cu presupusul viitor iubit,iar una dintre prietenele amandurora(Mer/Meredith) din internat este indragostita pana peste cap de St. Clair.Povestea de dragoste cu nabadai a celor doi este destul de picanta,are sute de pasaje umoristice,si ca sa nu fiu ipocrita voi afirma ce am presupus prima oara cand v-am zis de carte: chiar am invatat mai multa franceza din aceste 366 de pagini minunate,decat am invatat in doi ani de scoala de la doamna mea de franceza :3.
Si ca sa zic si ceva despre modul de scriere al autoarei,da,recunosc,nu este printre cele mai extraordinare nu il pot compara cu cel al lui Shakespeare :)), insa asa simplu cum este te prinde imediat intr-o realitate fantastica.Simplu este deasemenea si modul in care descrie personajele,care nu sunt perfecte.Defapt,chiar au multe defecte,Anna are strungareata ,e orgolioasa,se enerveaza usor,nu isi exprima sentimentele prea des,iar atunci cand si le exprima este pur si simplu o explozie nucleara.Etienne,este putin mai pitic decat Anna,nu este deloc hotarat in privinta propriei persoane,acum zice ca e 100% francez,acum ca-i englez s.a.m.d.,nu are tupeu in a-si exprima dorintele,nu isi poate afirma eul si este tot timpul intimidat de persoane care desi gresesc din multe privinte,au o autoritate mai mare decat a lui,care e aproape deloc :))).
 Ca sa va zic mai pe scurt ,cartea merita citita,cel putin asta cred eu,este parerea mea,si daca voi aveti altele nu ma deranjeaza sa le aflu,sunt chiar dornica sa ma gandesc si la aspectele pe care voi probabil nu le indragiti.

CITATE:

"De altfel,el e doar un baiat atragator.Nimic pentru care sa te ambalezi.Vreau sa spun,strazile Europei sunt pline de baieti frumosi,nu?Baieti invatati sa se poarte ,cu tunsori ingrijite si haine stilate.Nu ca as fi vazut pe careva chiar si pe departe la fel de aratos ca Monsieur Etienne St.Clair."

"St. Clair se lasa sa cada langa mine,gafaind.Sta atat de aproape incat parul lui ma gadila pe fata.Bratele noastre aproape ca se ating.Aproape.Incerc sa expir,dar nu mai stiu cum se respira.Si atunci imi aduc aminte ca nu am sutien. Iar acum sunt paranoica."

"Mer chicoteste si culege un schelet maroniu de frunza din buclele lui St. Clair.El ii ia frunza din mana,o marunteste bine si i-o sufla in carlionti.Rad amandoi,iar eu ma simt subit deranjata de asta."

"-Daca-mi ceri sa te sarut,am s-o fac,zice el.
Degetele lui imi mangaie partea interioara a incheieturii mainii si iau foc.
-Saruta-ma,zic.
O face."

Nota: 4/5

Visatoarea - Claudia Gray

Descriere

Născută din părinţi vampiri, Biancăi i s-a spus întotdeauna că e menită să devină aidoma lor. Dar s-a îndrăgostit de Lucas, un irezistibil vânător de vampiri infiltrat la Academia Evernight, şcoala-internat exclusivistă la care este elevă. Bianca este hotărâtă să fie împreună cu Lucas, chiar dacă pentru asta e nevoie să-i mintă pe vampirii puternici din Evernight. Propriile minciuni o împing în adâncul misterelor şcolii, şi descoperă că până şi cei în care are cea mai mare încredere îşi au propriile secrete întunecate. Când o forţă fantomatică începe să atace academia – având-o pe Bianca drept ţintă –, ea descoperă adevăruri şocante din propriul trecut, care-i vor schimba pentru totdeauna viitorul.

Ce cred eu

Nici nu stiu de ce m-am apucat sa citesc aceasta carte........ s-a dus de mult vremea in care citeam tot ce prindeam in mana. Pur si simplu nu mai pot sa citesc bazaconii de carti scrise la un nivel mediu de exprimare din care nu raman cu nimic. Acum un an, poate as fii apreciat aceasta carte... acum m-a lasat cu un gust amar in gura. Actiunea este destul de previzibila, iar povestea este deja rasuflata.

Nu voi aduga rubrica de citate pentru ca nu am avut ce citat sa selectez si nu pot sa recomand cartea asta unui anumit gen de cititori, poate unei fetite de vreo 12-13 ani.

Nu vreau sa fiu rea, dar chiar nu m-a impresionat intr-un mod pozitiv, pur sisimpluam citit sa vad ce se intampla, sper ca nu amsuparat fanii acestei serii, dar chiar nu sunt impresionata, spunaceste lucruri penru a nu va cheltuii banii aiurea.....

 Nota 2/5

DISPARUTI ( Seria "DISPARUTI" ) - Michael Grant

REZUMAT

Cat ai clipi din ochi, toata lumea a disparut. Disparuti. Toti, cu exceptia tinerilor. Au ramas fara nici un adult. Fara profesori, politisti, doctori, parinti. Si tot asa de brusc dispar si telefoanele, internetul, televiziunea. Fara nici o posibilitate de a cauta ajutor. Si fara vreo sansa de a afla ce se intampla. Foametea ameninta. Incepe domnia salbaticilor. O creatura sinistra pandeste din umbra. Animalele devin mutante. Iar adolescentii se schimba si ei, le apar talente noi, puteri inimaginabile, periculoase, mortale, care sporesc din zi in zi. Este o lume noua si inspaimantatoare. Se aleg tabere, se pregateste o lupta. Cei puternici impotriva celor slabi. Iar timpul se scurge inexorabil: de ziua ta, dispari, la fel ca toti ceilalti.

PARERE PERSONALA

M-am gandit sa postez in sfarsit recenzia carti "Disparuti" . Am citit-o acum 2 luni , stiu ca a trecut ceva vreme dar cheful meu s-a cam dus dupa ce a trebuit sa citesc pentru liceu "Moara cu noroc" , "Ion" si o sa mai urmeze si alte prostii.Deci per total imi cer scuze pentru absenta mea de pe blog.

Am inceput sa citesc cartea exact de ziua mea , dadusem o mica petrecere in pijamale si cand toata lumea dormea eu m-am dus in bucatarie si am citit cateva zeci de pagini.

Ideea cartii este originala si am parcurs paginile cu un oarecare interes , dar la un moment dat am inceput sa ma plictisesc.Eu una am citit recenzii foarte bune , dar pe mine cartea nu m-a surprins , nu zic ca e o carte oribila sau ca e scrisa prost. Eu doar nu am putut sa o citesc foarte rapid , nu m-a tinut in suspans... a fost doar o lectura placuta si nimic mai mult.

Vroiam sa aflu mult mai multe despre mama lui Sam , si ce fel de legatura avea ea cu Caine , si nu prea am inteles unde lucra ea sau unde a lucrat... ma rog poate sunt eu batuta in cap.

Mi-a placut foarte mult de micul Pete , fratele lui Astrid , care are un rol foarte important in creearea FAYZ.

Totul incepe cand adultii , toti cei de peste 15 ani ,dispar fara urma.Unde?Nimeni nu stie.De aici lucrurile se complica si devine un haos total.Unii copii incep sa se schimbe si sa aiba tot felul de puteri anormale , dar ce se intampla cu ceilalti?

Incepe lupta pentru putere , impartirea sarcinilor si "razboiul" intre "Perdido Beach " si "Academia Coates".

Pe parcurs atmosfera se incinge si in peisaj apar creaturi mutante , coiotii vin de partea lui Caine si ataca gradinita unde multi mor si ajung hrana pentru coioti.

Batalia se da exact de ziua lui Sam si Caine . Oare vor disparea ?

Cam atat am de gand sa va spun . Eu zic sa cititi cartea pentru ca gusturile nu se discuta si intr-un fel merita, nu e ea cea mai spectaculoasa , dar este o carte buna si se citeste destul de usor!

CITATE

"-Bine, Sam, poţi sã pleci sã îl cauţi pe micul retardat, dar când te întorci, ar fi bine sã vii cu un cadou pentru Cãpitan. Cãpitanul conduce FAYZ, omule.
-Ce conduce? Întrebã Astrid.
Howard fu evident bucuros cã îl întrebase. -Eu am inventat-o. FAYZ. Se scrie F-A-Y-Z. Si vine de la Fallout Alley Youth Zone. O zonã distrusã şi plinã de copii."

"Crezi că ăsta e un fel de plan măreț al lui Dumnezeu? FAYZ-ul și toate astea?
Astrid: Nu. Eu cred în liberul arbitru. Cred că deciziile le luăm de bunăvoie și ne asumăm acțiunile. Și acțiunile noastre au consecințe. Lumea este așa cum o facem noi. Dar cred că uneori putem să Îl rugăm pe Dumnezeu să ne ajute, iar El o va face. Uneori, cred că El se uită în jos și zice "Uau, uite ce pun la cale idioții ăia; cred că ar trebui să îi ajut puțin."

NOTA:3/5

Hotul de carti

Hei lume! Scuzati-ne pentru lipsa de activitate, eu sunt prinsa cu scoala si cu cititul pentru scoala, printre picaturi am reusit sa termin Hotul de carti. Va spun sincer nu am mai citit o carte in stilul asta. A fost foarte interesanta, a fost scrisa ingenios( moartea nareaza) si are o poveste care iti rupe sufletul
Cum este descrisa cartea de altii:

Este anul 1939. Germania nazistă. Ţara îşi ţine răsuflarea. Moartea nu a avut niciodată mai mult de lucru, şi va deveni chiar mai ocupată. Liesel Meminger şi fratele ei mai mic sunt duşi de catre mama lor să locuiască cu o familie socială în afara oraşului München. Tatăl lui Liesel a fost dus departe sub şoapta unui singur cuvânt nefamiliar - Kommunist -, iar Liesel vede în ochii mamei sale teama unui destin similar. Pe parcursul călătoriei, Moartea îi face o vizită băieţelului şi o observă pe Liesel. Va fi prima dintre multe întâlniri apropiate. Lângă mormântul fratelui ei, viaţa lui Liesel se schimbă atunci când ea ridică un singur obiect, ascuns parţial în zăpadă. Este Manualul Groparului, lăsat acolo din greşeală, şi este prima ei carte furată. Astfel începe o poveste despre dragostea de cărţi şi de cuvinte, pe măsură ce Liesel învaţă să citeasca cu ajutorul tatălui ei adoptiv, care cânta la acordeon. În curând, va fura cărţi de la incendierile de cărţi organizate de nazişti, din biblioteca soţiei primarului, şi de oriunde le mai putea găsi. Hoţul de cărţi este o poveste despre puterea cuvintelor de a creea lumi. Cu o scriitură superb măiestrită şi arzând cu intensitate, premiatul autor Marcus Zusak ne-a dăruit una dintre cele mai durabile poveşti ale timpurilor noastre.
Ce cred eu despre ea:
Nu v-as recomanda sa cititi parearea mea daca nu ati citit cartea, nu vreau sa va dau spoil, va spun doar atat ca eu consider ca aceasta carte MERITA. Nu este vorba despre o poveste de dragoste, sau alte chetii fantastice. Este prezentata o poveste interesanta, care iti  frange inima. Pe langa faptul ca este scrisa foarte bine, mai aflii si o groaza de lucruri interesante din aceasta carte.
Va puteti imagina cum este sa nu stii sa citesti? Eu m-am intrebat de multe ori cum ar fii sa traiesc fara sa stiu acest lucru......
Asta m-a impresionat cel mai tare, modul in care Han Hubemann a invatat-o sa citeasca pe fiica lui adoptiva. Desigur bunatatea lui nemarginita m-a facut sa il consider personajul meu personal.
Un lucru interesant despre cartea asta este ca iti este destainuit finalul cu sute de pagini inainte sa ajungi la el... desi stiam finalul am dorit sa continui sa citesc, nu m-a deranjat faptul ca stiam cum se termina, de asta cred eu ca aceasta carte este una foarte buna. De obicei dupa ce aflu finalul ma dezumflu si citesc mult mai greu cartea respectiva.
Alt personaj intrigant a fost Ilsa Hermann, mi s-a parut foarte intriganta si foarte altruista.
Mi-a placut foarte tare faptul ca moartea era cea care nara, iar modul in care erau descrise culorile era minunat, dar si modul in care ea vedea moartea........
Care a fost personajul vostru preferat?  Sunt curioasa sa vad si alte pareri :D
Citate:
"Trebuie sa o fi iubit atat de incredibil de mult! Atat de mult, incat nu-i va mai cere niciodata ca buzele lor se se intalneasca si va intra in mormant fara ca acest lucru sa se fi intamplat."
"A fost un an de pomina, ca '79 sau 1346, ca se enumar doar cativa. Uitati de coasa, dracia dracului, am nevoie de o matura sau de un mop. SI am nevoie de o vacanta."
"-Cand s-a nascut Fuhererul nostru, Adolf Hitler?
Rudy isi ridica privirea.
-Poftim?
Intrbarea a fost repetata si foarte prostul Rudy Steiner, care stia foarte bine ca era 20 aprilie 1889, a raspuns indicand data nasterii lui Hristos. Chiar adauga si Betleem ca informatie suplimentara."
"Intinse mana si apuca mana libera a fiului sau, Kurt, inca stoic si cu privirea incremenita, o stranse si mai tare de mana pe sotia lui. In curand toti cei din beci se tineau de mana unul pe celalalt, grupul de nemti formand un cerc aproximativ. Mainile reci se topeau in cele calde si cateodata faptul ca simteai pulsul unei alte fiinte omenesti era reconfortant"
Film
Cum filmul este pe cale sa apara am zis ca ar fii cazul sa va prezint si trailerul, chiar daca l-ati mai vazut pana acum :))

Nota 

Iluzii - Aprilynne Pike

Descriere

Înnodând firul cu volumul al doilea, cel de al treilea se deschide cu Laurel, zâna crescută printre oameni, ajunsă acum în clasa a douăsprezecea de liceu şi îndrăgostită în continuare de prietenul ei David, pe care l-a ales în defavoarea lui Tamani, spiritul înrudit din Avalon, tărâmul zânelor. Iată însă că Tamani apare din senin ca elev pasămite transferat (din Scoţia) la liceul unde învaţă Laurel, stârnind o lungă intrigă de gelozie şi conflicte cu David. Sosirea lui este legată de faptul ciudat că santinelele-zâne care o protejează pe Laurel nu mai reuşesc să prindă nici un trol în ultima vreme, cu toate că detectează constant urme ale trecerii lor. Tamani a fost trimis ca un fel de iscoadă în lumea oamenilor, după un stagiu de pregătire în Scoţia, pentru a participa la supravegherea mai îndeaproape a lui Laurel. El reuşeşte să respingă la un moment dat un atac al trolilor asupra grupului de adolescenţi, dar trolii dispar din nou fără urmă. Odată cu Tamani, la liceu soseşte şi Yuki, o elevă japoneză, care se dovedeşte a fi tot o zână – sălbatică, se pare, întrucât în afara Avalonului nimeni nu ştie să existe zâne neinventariate. Yuki a fost de fapt adusă de Klea, care pretinde că a scăpat-o de troli şi care o roagă pe Laurel să o ajute pe eleva nou-venită să se integreze. Deşi Yuki refuză avansurile lui Laurel, ea nu rezistă în faţa lui Tamani, faţă de care, parcă împotriva voinţei ei, începe să aibă sentimente, stârnind astfel gelozia lui Laurel. Laurel şi prietenii ei ştiu că Klea şi probabil Yuki ascund un secret, dar nu reuşesc să-l descifreze. Într-un final, Tamani şi Shar, mentorul său, descoperă o vrajă complicată care ascundea porţiunea de pădure unde dispăreau trolii, lucru care îi face să se întrebe cine ar fi putut concepe, dintre troli sau în cârdăşie cu ei, o asemenea vrajă. După ce Tamani descoperă în locul respectiv o substanţă stranie, în care Laurel, experimentând, reuşeşte să detecteze ingrediente din petale de zână, suspectul numărul unu este Klea, bănuită ea însăşi de a fi o zână mascată, aliată cu trolii pentru a se răzbuna pe Avalon. Între timp, sătulă de conflictele dintre cei doi tineri îndrăgostiţi de ea, Laurel se desparte de David şi se apropie de Tamani, fără a fi însă convinsă că poate să fie cu el. În finalul cărţii, grupul de adolescenţi descoperă că Yuki este de fapt o zână de iarnă, pe care o atrag într-o cursă pentru a o face inofensivă. Aceasta este scena finală. Ce înseamnă ea pentru personajele cărţii şi pentru Avalon urmează să aflăm din volumul al patrulea.

Parerea mea

Astept cu curiozitate sa vad ce se va intampla in continuare. Mi s-a parut ca aceasta carte are actiunea cam inceata, dar poate sa fie doar parerea mea, din cauza ca am citit-o cam incet, din cauza scolii.

M-a cam enervat faptul ca Laurel este asa de indecisa in privinta lui David si Tanami. 

Cartea asta s-a terminat destul de brusc, m-a lasat cu o tona de intrebari, sper ca volumul patru va clarifica ce e de clarificat si nu ma va dezamagii.

Faptul ca a mai aparut o zana e cam aiurea, nici nu am inteles pana la urma daca e un pericol sau nu pentru ei. 

In rest cartea a fost draguta, reconfortanta ca celelalte doua, a pastrat aceasi atmosfera interesanta de mister.

Nu pot sa va spun mai multe din parerile mele, nu vreau sa va dau spoiler, daca nu ati citit si intentionati sa faceti asta.

Citate

"- Are un iPhone, ii spuse Laurel lui David. Santinela mea, care, in general, traieste fara apa curenta, are un iPhone. E absolut incredibil. Toata planeta are un telefon mobil, cu exceptia mea. Minunat! Parintii inca insistau ca telefoanele mobile erau facute pentru adulti si studenti. Erau infiorator de demodati."

"Dupa mama, ceaiul repara orice. Ai o raceala? Bea niste ceai! Oase rupte? Exista ceai si pentru asta. Laurel banuia ca undeva in camara mamei ei exista o cutie de ceai pe care sa scrie " In caz ca vine sfarsitul lumii, lasati la infuzat intre trei si cinc minute"

"- As vrea eu! raspunse David. Am comanda o gramada de mancare chinezeasca si am sta sa ne uitam la meciuri trei zile la rand. Sau ,mai degraba, el s-ar uita la fotbal si eu as invata pentru teze. Nu, bunicii mei organizeaza o masa o reuniune de familie in Eureka. Sunt convinsi ca acesta este anul in care vor muri si trebuie sa vada pe toata lumea inainte.

-N-au folosit scuza asta si anul trecut de Craciun, Intreba Lurel."
Nota 

Farmece - Aprilynne Pike

Descriere
„– Eu nu pot să dau buzna să‑mi declar intenţiile. Nu pot să te iau pe sus. Trebuie să aştept şi să sper că, într‑o zi, tu o să‑mi ceri asta. – Şi dacă nu? întrebă Laurel, cu voce aproape şoptită. – Atunci bănuiesc că voi aştepta toată viaţa.“ Au trecut șase luni de când Laurel a salvat tărâmul fermecat al zânelor. Acum, ea trebuie să-și petreacă vara acolo, pentru a-și dezvolta abilitățile de zână de toamnă. Dar familia ei umană și prietenii îi sunt încă în primejdie de moarte – iar intrarea în Avalon este mai vulnerabilă ca oricând. Va accepta oare Laurel ajutorul lui David, iubitul ei din lumea oamenilor, când va veni clipa să-și salveze prietena, sau se va întoarce către Tamani, înflăcăratul spirit al naturii care o iubește dintotdeauna? „Surprizele și suspansul abundă în acest nou volum, așa că Farmece este și mai greu de lăsat din mână decât a fost Aripi. Laurel se transformă într-o tânără uimitoare. Conflictul din inima ei nu-i va mira pe cei care știu cum e să fii prins între două persoane pe care le iubești la fel de mult.“ Romantic Times Bestseller internațional Roman publicat în 30 de țări

Parerea mea

Cartea incepe foarte promitator, Laurel pleca in vacanta de vara in Avalon pentru a invata cum sa isi foloseasca puterile de zana de toamna.

Ajunsa in taramul exotic ea descopera societatea zanelor, obiciurile lor ciudatate.

Sincera sa fi mi s-a parut destul de ciudat cum gandeau zanele, cred ca mie nu mi-ar placea sa traiesc in lumea lor tot timpul, desi sunt nascuta toamna, asa ca as avea un loc destul de ok in Avalon :))

In alta ordine de idei, se intampla fix ceea ce eram sigura ca se va inampla, Laurel incepe sa aiba sentimente si pentru Tamani. Este atat de frustrant si enervant sa nu poti sa ii tragi o palma cand se comporta atat de " Nu pot sa ma decid, eu iubesc pe toata lumea, desi stiu ca pe David il vreau"

La intoarcerea lui Laurel in lumea umana, ea descopera ca mama ei devine din ce in ce mai distanta, iar tatal ei tot mai apropiat si mai interesat de viata de zana a ficei lui.
Problemele incep sa apara imediat ce Laurel infloreste. Trolii revin in Crescent City amenintand iar viata prietenilor si a familiei ei.
Citate
" - Laure, nu stiu ce vrea, insa nu-i da, tipa Chelsea."
" Trecuse atat timp decand nu o mai imbratisase asa de strans. Laurel o stranse si ea in brate, coplesita de un sentiment de siguranta care nu avea nimic de-a face cu trolii sau cu zanele. Un sentiment de apartenenta care nu avea nimic de-a face cu David sau Tamani."
P.S. V-ati cutremurat? EU am simtit cutremurul, dar am crezut ca visam :))
Nota