Imblanzitorul Dragonilor (Cronicile Dragonilor , Volum I ) - Lucinda Hare - Recenzie

REZUMAT

− Ce poveste aţi vrea să ascultaţi în seara asta?− Îmblânzitorul dragonilor! strigară cu toţii în cor, strângându-se unii în alţii, în vreme ce afară vântul sufla vijelios, iar lunile pluteau ca nişte corăbii pe norii zdrenţuiţi. Domnița Quenelda a avut dintotdeauna o legătură magică cu dragonii, iar visul ei este acela de a zbura pe un dragon de luptă, alături de tatăl său, comandantul Gărzii Dragonilor, în războiul cumplit pe care locuitorii din Împărăţiile Celor Şapte Mări îl poartă de sute de ani cu goblinii. Dorința cea mai mare a micuțului Rădăcină este să se țină cât mai departe de dragonii înspăimântători, cu limbile lor de foc, iar când este numit scutier al tinerei Quenelda, încep să sară cu adevărat scântei. În ciuda tuturor aşteptărilor, între cei doi se naște o prietenie adevărată. Când Domul Dragonilor este amenințat de un complot mortal, domnița Quenelda și curajosul ei scutier vor reuşi să dejoace planurile unui uneltitor perfid, a cărui identitate îmbracă straie surprinzătoare. Prima carte din Cronicile Domului ne dezvăluie un tărâm de legendă și o poveste magică, despre curaj, loialitate și prietenie.

PARERE PERSONALA

Cand cititi pentru prima oara titlul,descrierea si vedeti coperta prima idee care va vine in minte este "Ce carte de copii!" nu?Ei bine da,asta am facut si eu,insa cu cea mai mare placere va spun ca pe parcursul cartii nu ma mai gandeam la nimic inafara de Quenelda,scutierul ei Radacina si dragonii acestora.Povestea este total diferita de toate pe care le-am citit pana acum,pana acum puteam compara cartile dupa diversitatea si caracterele personajelor sau dupa felul in care scriitorii reuseau sa ma captiveze,insa acum voi vorbi numai despre mine si felul puternic in care m-am contopit cu "Imblanzitorul Dragonilor".Simteam ca sunt de fata la actiune,personajele imi impartaseau emotiile lor pe de-a-ntregul,cand ele erau fericite eu eram in al 9-lea cer,cand aveau necazuri,mai ales in batalia dintre tatal Queneldei si dragonul vrajit,stateam cu inima la gura,le doream binele si in acelasi timp ma puneam in locul lor,produceam simtirile lor cu propria mea fiinta.

Sa revenim totusi la poveste pentru a va lasa si pe voi sa va faceti o impresie.Intr-o lume in care oamenii sunt aliati cu dragonii si cu gnomii,impotriva maleficilor goblini,se naste aceasta fetita,Quenelda,cel mai mic copil al Contelui.Si stiti ce se zice "cel din urma va fi cel dintai".Domnita primeste un har ,un har de care doar profesorul ei ,gnomul Tangnost ,tatal ei si dragonii stiau,un har pe care si-l ascundea sub hainele de baiat,sub atitudinea batjocoritoare si respingatoare,dar totusi puternica si insistenta.Pentru a devenii singura fata din Garda Dragonilor,cel mai greu lucru dobandit in Domul Dragonilor,tatal ei ii propune ca ,in timpul in care el este la razboi sa invete toate tacticile de manuire a dragonilor,si ii ofera deasemenea si un scutier,cel mai pricajit si mic gnom din Imparatiile Celor Sapte Mari.Povestea se amplifica,Radacina(scutierul) nu numai ca devine prieten bun cu domnita,dar invata si multe lucruri despre dragoni,cel mai important fiind ca nu trebuie sa-i fie frica de ei.

Toate par roz in regat asa-i?Insa pericolul ii pandeste din umbra,insa pericolul acesta are forma unei persoane de rang inalt din Domul Dragonilor.

Si acesta nu este sfarsitul,dar bineinteles nu pot face altceva decat sa ma opresc aici,pentru a va starni curiozitatea si dorinta de a va cumpara cartea.

NOTA: 5/5